Magneziul este unul dintre cele mai importante minerale din corpul nostru. El este implicat în peste 600 de reacții celulare, începând de la producerea ADN-ului și până la contribuția pe care o are în contracția mușchilor. În ciuda importanței sale, majoritatea adulților nu beneficiază de doza zilnică recomandată de magneziu, având o carență în această privință. De multe ori, adulții nu știu că au un deficit de magneziu decât în momentul în care acest mineral ajunge la niveluri extrem de scăzute în organism.

Magneziul joacă un rol important în peste 300 de reacții enzimatice în interiorul corpului uman, inclusiv în metabolismul alimentelor, în sinteza acizilor grași și a proteinelor, cât și în transmiterea impulsurilor nervoase. Corpul uman conține aproximativ 25 grame de magneziu, dintre care 50-60% reprezintă cantitatea care este stocată în sistemul osos. Restul de magneziu este prezent în mușchi, în țesuturile moi și în lichidele organismului. Astfel:

  • Magneziul este vital pentru buna funcționare a sute de enzime.
  • Consumul adecvat de magneziu ar putea reduce simptomele premenstruale.
  • Ciocolata neagră, avocado, semințele de floarea-soarelui, migdalele, bananele, spanacul și fasolea sunt unele dintre alimentele care au mari cantități de magneziu.
  • Suplimentele cu magneziu pot interacționa cu diferite medicamente, așa că cel mai bine este să discuți cu medicul tău înainte de a lua astfel de suplimente.

Magneziul acționează ca un co-factor sau “moleculă de ajutor” în reacțiile biochimice efectuate în mod continuu de enzime. De fapt, magneziul este implicat în peste 600 de reacții în corpul nostru, inclusiv în:

  • Crearea de energie: acest mineral ajută la transformarea alimentelor în energie;
  • Formarea proteinelor: magneziul ajută la crearea noilor proteine din aminoacizi;
  • Menținerea sănătății genelor: magneziul ajută la crearea și repararea ADN-ului și ARN-ului;
  • Mișcările mușchilor: magneziul este o parte importantă din contracția și relaxarea mușchilor;
  • Reglarea sistemului nervos: magneziul ajută la reglarea neuro-transmițătorilor, care trimit semnalele prin intermediul creierului și al sistemului nervos.

Studiile sugerează că aproximativ 50% dintre oameni nu își iau din alimentație suficient magneziu, așa că au mai puțin decât doza zilnică recomandată pentru acest mineral.

Acțiunile magneziului în organism

Magneziul îndeplinește foarte multe roluri în organism, începând cu buna funcționare a mușchilor și până la ceea tot ce se întâmplă în metabolism. O acțiune importantă a magneziului constă în absorbția mineralelor. Magneziul ajută corpul să absoarbă minerale importante: calciu, potasiu, fosfor, sodiu și vitamine esențiale.

Magneziul în activarea enzimelor în procesul de metabolism:

Magneziul are un rol crucial în metabolismul carbohidraților. Magneziul ar putea influența răspunsul insulinei din corp și ar putea ajuta la controlul cantității de glucoză din sânge prin intermediul rolului său în metabolismul carbohidraților. Astfel, creșterea cantității de magneziu prin dietă ar putea ajuta la reducerea riscului de diabet de tip 2, potrivit unui studiu.

De aceea, magneziul se găsește în 300 de enzime diferite din corpul nostru, responsabile de procesul de metabolism și de reglarea nivelului de glucoză din sânge.

Magneziul în distribuția mineralelor și nutrienților în organism:

Specialiștii spun că este important să menții un echilibru optim între magneziu, calciu, vitamina K2 și vitamina D. Lipsa unui echilibru între acești nutrienți este motivul pentru care suplimentele cu calciu au ajuns să fie asociate cu un risc crescut de infarct miocardic și de accident vascular cerebral (AVC) și motivul pentru care unii oameni se confruntă cu toxicitate cauzată de vitamina D.

Așa că trebuie să reții că dacă iei oricare dintre următoarele: magneziu, calciu, vitamina D3 sau vitamina K2, trebuie să le iei pe toate celelalte în considerare, deoarece toți acești nutrienți funcționează într-o sinergie, într-o armonie unul cu celălalt.

Magneziul în mineralizarea oaselor:

Magneziul ajută la asimilarea calciului în oase și joacă un rol în activarea vitaminei D în rinichi. Vitamina D este, de asemenea, esențială pentru oase sănătoase. Aportul optim de magneziu este asociat cu o densitate osoasă mai mare și cu un risc mai mic de osteoporoză la femei, după menopauză. Un alt rol important, în mineralizarea oaselor, este cel legat de absorbția calciului.

Magneziul și calciul sunt importante pentru menținerea sănătății oaselor și în prevenirea osteoporozei. Fără magneziu, un aport mare de calciu poate crește riscul de calcificare arterială și de boală cardiovasculară, precum și riscul de formare a pietrelor la rinichi.

Magneziul în transmiterea semnalelor de la nervi la mușchi:

Experții spun că magneziul îndeplinește un rol important ăn funcționarea mușchilor și a nervilor, inclusiv în acțiunea mușchiului inimii (miocardului). El îndeplinește o paletă vastă de funcții biologice, printre care și activarea mușchilor și a nervilor. El ajută la activarea și menținerea funcției nervoase și, totodată, contracarează efectele negative ale excesului de calciu asupra mușchilor și nervilor. Totodată, magneziul reglează neuro-transmițătorii din organismul nostru, care sunt responsabili pentru calmarea corpului și a minții, prin transmiterea semnalelor prin tot sistemul nervos.

Magneziu în eliberarea adrenalinei:

Studiile de specialitate spun că indivizii cu anxietate au niveluri mici de magneziu în corp, lucru care poate fi asociat cu faptul că deficiența de magneziu cauzează eliberarea adrenalinei în corp. Suplimentele cu magneziu reduc eliberarea adrenalinei și efectele “hormonilor stresului” asupra inimii.

Magneziul reglează coagularea sângelui:

Raportul dintre calciu și magneziu este important, deoarece în timp ce calciul este responsabil de formarea cheagurilor de sânge (are rol în coagularea sângelui), magneziul este cel responsabil pentru sfârșitul lor. Astfel, când există un raport optim între calciu și magneziu, formarea și distrugerea trombilor (cheagurilor de sânge) se face într-un mod sănătos.

Menținerea unui echilibru între calciu și magneziu impiedică formarea patologică a cheagurilor de sânge, tocmai pentru că cel care încurajeazp formarea cheagurilor de sânge este calciul, iar magneziul încurajează distrugerea cheagurilor.

Magneziul în detoxifiere:

Magneziul se află pe lista celor mai bune suplimente pentru purificarea organismului și pentru eliminarea toxinele din corp. Magneziul stimulează activitatea celulară, astfel încât toxinele sunt eliberate în fluxul sangvin.

Magneziul este necesar pentru detoxifierea celulelor. Nevoia unor astfel de sisteme funcționale cu rol de detoxifiere în corp este foarte importantă, deoarece mineralele precum calciul se pot acumula în interiorul celulelor, de exemplu, pe când deficiența de magneziu face ca celulele să își piardă capacitatea de a menține concentrații normale ale mineralelor și, prin urmare, celulele vor suferi de pe urma efectelor toxice.

Alimente cu un conținut bogat de magneziu

Puțini oameni își iau necesarul zilnic recomandat de magneziu, însa chiar și atunci când carența de magneziu este greu de depistat (pentru că, de multe ori, o trecem cu vederea), e bine să știm că acest mineral se găsește în cantități mari în multe alimente delicioase:

  • ciocolata neagră

semințele de dovleac

  • spanacul fiert
  • sfecla elvețiană (mangold) fiartă
  • fasole neagră boabe fiartă
  • semințe de in
  • frunze de sfeclă fierte
  • migdale
  • caju
  • avocado
  • banane
  • legumele frunzoase: varza kale, spanacul, varietățile de varză fără căpățană, frunzele de nap
  • leguminoase de diferite tipuri: linte, fasole boabe, năut, mazăre și boabe de soia
  • numeroase tipuri de nuci: migdale, caju, nuci braziliene
  • semințe de diverse tipuri, inclusiv de in, dovleac și chia
  • cerealele integrale: grâu, fulgii de ovăz, orzul, precum și pseudo-cerealele (hrișca și quinoa).

Deficitul de magneziu

Nevoia administrării suplimentelor cu magneziu este justificată în cazul persoanelor care suferă de o carență (un deficit) al acestui mineral care ajunge, la un moment dat, să existe în concentrații foarte mici în organism. Mergi la medic dacă te confrunți cu simptomele deficitului de magneziu, pentru că el este cel mai în măsură să îți recomande suplimente în funcție de nevoile organismului tău.

Cauze ale deficitului de magneziu

Deficitul de magneziu este rar, însă el poate afecta persoanele vârstnice. Deficitul de magneziu poate să rezulte în urma consumului excesiv de alcool, din cauza unor afecțiuni medicale, cum ar fi tulburările gastrointestinale și în urma folosirii anumitor clase de medicamente.

Pierderile renale

Din cauze precum diabetul sau dependența de alcool, rinichii unui pacient vor elimina mai multa urină, iar asta înseamnă că pacientul pierde cantități mai mari de magneziu pe această cale.

Afecțiunile gastrointestinale

Potrivit specialiștilor, unele afecțiuni gastrointestinale precum boala celiacă, boala Crohn și diareea cronică pot impiedica absorbția magneziului în organism sau pot avea drept rezultat o creștere a pierderilor de magneziu.

Diabetul de tip 2

Concentrațiile prea mari de glucoză în sânge (glicemia mare) pot face ca rinichii pacientului să elimine mai multa urină. Acest lucru, de asemenea, cauzează o pierdere de magneziu.

Aportul insuficient de magneziu

La persoanele vârstnice, absorbția magneziului tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă. În plus, adulții vârstnici adeseori mănâncă mai puține alimente bogate în magneziu, astfel că un deficit poate să apară pe fondul unui aport insuficient al acestui mineral, tocmai pentru că dieta este prea săracă în nutrienți.

Fumatul

Fumatul poate să îți afecteze pofta de măncare, iar dacă mănânci din ce în ce mai puține alimente, organismul tău va avea parte de tot mai puțini nutrienți. În același timp, fumatul poate reduce absorbția magneziului, tocmai din cauza impactului pe care îl are asupra digestiei tale. Un studiu publicat în 2016 in IOSR “Journal Of Pharmacy” a analizat atât nivelurile de fier, cât și pe cele de magneziu din sângele fumătorilor.

Studiul a arătat că nivelurile de magneziu erau mult mai reduse în cazul persoanelor fumătoare, dar în același timp s-a constatat că valorile magneziului erau semnificativ reduse când oamenii fumau mai mult de 15 țigări pe zi.

Stresul

Magneziul este esențial pentru că ajută organismul să funcționeze în mod corespunzător, însă stresul nu face decât să ne golească rezervele de magneziu. Problema este că stresul crește cantitatea de magneziu pe care o pierdem din corpul nostru (prin urină), ducând astfel la un deficit de magneziu.

Alte cauze ale deficitului de magneziu

Deficitul de magneziu este legat de rezistența la insulină, de sindromul metabolic, de boală cardiacă coronariană (numită și cardiopatia ischemică) și de osteoporoză. Carența de magneziu poate duce la un nivel scăzut de calciu sau un nivel scăzut de potasiu în sângele pacientului. Folosirea diureticelor poate, uneori, să ducă la pierderea unor minerale precum potasiul, calciul și magneziul.

Influența agriculturii moderne asupra cantității de magneziu din alimente:

Dacă te întrebi de ce este deficitul de magneziu o problemă atât de comună în zilele noastre, trebuie să reții că sunt câțiva factori care joacă un rol în scăderea concentrației de magneziu din alimentele din farfuriile noastre. Unul dintre acești factori este solul “secătuit” de nutrienți. Acest sol mult prea sărac în nutrienți este cel care scade cantitatea de magneziu prezent în culturile noastre, sub influența agriculturii moderne, sunt de părere specialiștii.

Simptomele deficitului de magneziu includ:

  • pierderea poftei de mâncare
  • greața și vărsături
  • oboseală și slăbiciune.

Simptomele mai avansate ale deficitului de magneziu includ:

  • senzația de amorțeală și de furnicături în membre
  • crampele musculare
  • crizele convulsive
  • schimbări ale personalității
  • modificări ale ritmului cardiac și spasme ale mușchiului inimii.

Un deficit de magneziu poate provoca simptome semnificative, iar unele dintre cele mai ușor de observat sunt:

  • hipertensiunea și boala cardiovasculară
  • afectarea și deteriorarea rinichilor și ficatului
  • anumite procese deficitare din corp, care pot duce la dureri de cap (migrene), scleroză multiplă, glaucom sau boala Alzheimer
  • deficiențe nutriționale, inclusiv carența de vitamina K, deficitul de vitamina B1, de calciu și de potasiu
  • sindromul picioarelor neliniștite
  • agravarea simptomelor sindromului premenstrual
  • tulburări de comportament și schimbări de dispoziție
  • insomnie și probleme legate de somn
  • osteoporoza
  • infecții bacteriene recurente sau infecții fungice care tot reapar, din cauza unui sistem imunitar defectuos
  • carii dentare
  • crampe musculare și slăbiciune musculară
  • impotența
  • eclampsie și preeclampsie.

Deficitul de magneziu (hipomagnezemie) este, de cele mai multe ori, o problemă de sănătate trecută cu vederea. În unele cazuri, deficitul poate fi subdiagnosticat, deoarece semnele evidente ale unei carențe nu apar decât atunci când magneziul ajunge la valori extrem de scăzute. De aceea, este bine sa mergi la medic pentru a identifica din timp o deficiență de magneziu.

Deficitul de magneziu

Nevoia administrării suplimentelor cu magneziu este justificată în cazul persoanelor care suferă de o carență (un deficit) al acestui mineral care ajunge, la un moment dat, să existe în concentrații foarte mici în organism.

Mergi la medic dacă te confrunți cu simptomele deficitului de magneziu, pentru că el este cel mai în măsură să îți recomande suplimente în funcție de nevoile organismului tău.

Referințe articol:

Sursa foto: Pixabay

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here