S-a stabilit științific și medical că stresul este printre principalii factori care declanșează dezechilibre și dizarmonie în organismul uman, pe termen lung conducând la boală. Ce se întâmplă când organismul este supus stresului cronic, care poate să fie de natură fizică sau mental-emoțională?

Stresul fizic intervine când organismul este surmenat de oboseală, sau suprasolicitat în antrenamente fizice intense. Stresul mental-emoțional se manifestă atunci când suntem stresați din cauza vieții profesionale solicitante, din cauza unor griji care nu mai încetează, ce pot fi de orice natură, când traversăm perioade tumultuoase în relațiile pe care le avem, perioade de pierderi și doliu, faliment sau, în cel mai nefericit caz: boală.

Sub acțiunea stresului, ca să facă fața situației, organismul eliberează hormonul stresului: cortizolul. Nivelul ridicat de cortizol afectează toate sistemele fiziologice din corp, inclusiv tiroida și glande suprarenale. Te poate face de asemenea anxios și iritabil, duce la creștere în greutate și pierdere osoasă, mărește riscul de boală cardiacă și diabet și epuizează rezervele de energie din corp.

Cortizolul este cunoscut și ca hormonul îmbătrânirii. Când atinge un nivel prea ridicat, determină corpul să intre în starea de “luptă sau fugi”, care stimulează sistemul nervos simpatic și glandele suprarenale. Când se întâmplă acest lucru, crește producția de secreții digestive și tensiunea, ceea ce pune corpul într-o stare de stres continuu, care în timp va epuiza glandele suprarenale, va stresa tractul digestiv si îl va face să îmbătrânească mai repede. Astfel că, dacă vrei să arăți dar și să te simți mai tânăr și să fii mai sănătos, trebuie să menții cortizolul în limite normale.

Efectele secundare ale nivelului ridicat de cortizol în mod cronic sunt:

  • Anxietatea
  • Bolile autoimune
  • Cancerul
  • Sindromul de oboseala cronică
  • Răceală obișnuită
  • Dezechilibrul hormonal
  • Boala intestinului iritabil
  • Afecțiuni ale tiroidei
  • Dificultăți în pierderea în greutate

Un real ajutor din partea naturii, plin de dragoste și susținere, așa cum este natura în general, sunt plantele adaptogene. Apelând la plantele adaptogene pentru a combate stresul, acestea vor ajuta la reducerea nivelului de cortizol, vor stimula secreția de hormoni ce asigură starea de bine și vor reda echilibrul hormonal.

Ce sunt adaptogenii?

Fitoterapia se ocupă cu studiul și utilizarea plantelor în scop terapeutic. Adaptogenii sunt o categorie unică de plante vindecătoare: acestea protejează și ajută corpul să-și recapete echilibrul și să se refacă. Așa cum explică naturopatul Edward Wallace, un adaptogen nu are o acțiune specifică: acesta ajută organismul să raspundă la orice factor de influența sau de stres, normalizând funcțiile fiziologice.

Naturopatul Marcelle Pick declară că plantele adaptogene pot reface glandele suprarenale, ajutând corpul să facă față stresului. Conform specialiștilor, există 16 plante adaptogene confirmate științific, dar le vom menționa aici pe cele mai importante și accesibile:

Ginseng:

Ginsengul este cel mai cunoscut adaptogen, iar ginsengul asiatic (Panax ginseng) este considerat cel mai puternic. După cum arată Wallace, s-a dovedit științific abilitatea ginsengului asiatic de a îmbunătăți performanțele mentale și de a face față stresului. Acest ginseng roșu are și efecte antioxidante, antidepresive și poate reduce tensiunea în mod natural, precum și nivelul glicemiei.

Rădăcina de Astragalus:

Rădăcina de Astragalus se folosește în medicina chineză. Stimulează imunitatea și atenuează efectele stresului asupra organismului. Mărește producția de compuși antistres pe care corpul îi folosește să repare și să prevină deteriorarea cauzată de stres. Poate reduce și abilitatea hormonilor de stres precum cortizolul să se lege de receptori.

Ashwagandha:

Ashwagandha este folosită de peste 5 000 de ani în medicina Ayurveda fiind recunoscută pentru că susține organismul în situații de stres, oboseală și anxietate. Se recomandă persoanelor cu un stil de viața modern și stresant și celor cu probleme de somn, anxietate, exces de cortizol și/sau probleme de fertilitate.Cheia eficienței Ashwagandha este conținutul de withanolide, compuși antioxidanți care ajută la echilibrarea unei game largi de funcții biochimice. Withanolidele au efect puternic antioxidant, protejând sistemul nervos de efectele degenerative cauzate de stresul oxidativ și pot chiar să refacă conexiunile neuronale distruse, îmbunătățesc capacitatea de concentrare și induc starea de calm.

Rădăcina de lemn dulce:

Rădăcina de lemn dulce mărește energia și rezistența, stimulează sistemul imunitar și protejează timusul de deteriorarea cauzată de cortizol, însă utilizarea sa necesită supraveghere de specialitate datorită modului în care poate afecta tensiunea.

Rhodiola (Rhodiola Rosea)

Rhodiola (Rhodiola Rosea), sau rădăcina aurie, este un adaptogen puternic care a constituit subiectul multor cercetări. Rhodiola atenuează oboseală mentală cauzată de stres și cea fizică. Rhodiola era folosită în Rusia de cosmonauți, sportivi și personal din armată și anii de studii au început să dezvăluie mecanismele datorită cărora această plantă acționează ca un adaptogen. Rhodiola rosea conține un fitochimical denumit salisdrozidă. Acest component combate anxietatea și previne îmbătrânirea. Rhodiola suprimă producția de cortizol și măreste nivelul de proteine rezistente la stres. Studiile arată că reface tiparele normale de mâncat și dormit după stres; combate oboseala mentală și fizică; și protejează contra stresului oxidativ, a stresului termic, radiației și expunerii la substante toxice. Rhodiola protejează inima și ficatul, mărește consumul de oxigen, îmbunătățeste memoria și mărește longevitatea. Studii noi dovedesc și faptul că ajută în pierderea greutății. Rhodiola contribuie și la ameliorarea vizibilă a anxietății și a stărilor de nervozitate asociate cu prezența stresului și a tulburărilor sistemului nervos.

Maca 

Una dintre acțiunile principale ale Maca este stimularea și hrănirea hipotalamusului care reglează glanda pituitară, acționând ca tonic pentru sistemul hormonal. Întregul sistem endocrin devine echilibrat, deoarece glanda hipofizară controlează producția hormonală a glandelor suprarenale, a tiroidei și a organelor de reproducere. Maca are efect asupra întregului organism, consolidându-l și ajutându-l să răspundă la schimbările interne și externe cu efecte pozitive precum: creșterea nivelului de energie, diminuarea poftei de dulce și îmbunatățirea calității somnului. Ca rezultat, Maca ajută la combaterea stresului, astfel organismul nu rămâne la stadiul de epuizare.

Ciupercile

Cordyceps, Reishi, Shiitake ;i Maitake sunt ciuperci cu proprietăți antioxidante. Acest lucru înseamnă că au aceleași beneficii nutriționale ca și alimentele antioxidante. Nu sunt adaptogeni în sensul clasic, însă fiecare are proprietăți adaptogenice, antitumorale și de creștere a imunității.

Gingko Biloba

Ginkgo Biloba ajută la creșterea fluxului cerebral de sânge și îmbunătățește oxigenarea celulelor nervoase. Totodată, Ginkgo Biloba contribuie și la reducerea stresului oxidativ prin eliminarea radicalilor liberi, astfel, previne distrugerea celulelor nervoase.

Plantele adaptogene sunt disponibile sub formă de pulbere și se pot adăuga în shake-uri, smoothie-uri și sucuri, sau sub formă de capsule.

Surse:

http://www.womentowomen.com/adrenalhealth/naturaltreatments-adrenalfatigue.aspx

http://www.chiro.org/nutrition/FULL/Adaptogenic_Herbs.shtml

http://www.lef.org/magazine/mag2011/sep2011_Reducing-the-Risks-of-High-Cortisol_01.htm

http://www.womentowomen.com/adrenalhealth/adrenalglandfunction-nutrition.aspx

Surse foto: Pixabay/Google.

 

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here